skip to Main Content
Str. David Praporgescu, Nr. 1-5 0721 817 174 Trimite Mail
Valoarea Economica Si Sociala A Ingrijirii Personale

Îngrijirea personală în Europa: Impactul economic și social asupra indivizilor și societății

Ca urmare a îmbătrânirii populației, dar și a progreselor înregistrate în domeniul medical, sistemele de sănătate se confruntă cu mari dificultăți financiare. Politicile de sănătate publică ar putea genera economii de timp și de cost considerabile dacă ar acorda o mai mare importanță îngrijirii personale. Cu toate acestea, promovarea îngrijirii personale ca soluție eficientă pentru sănătate, este insuficient promovată.

Pentru a identifica contribuția actuală a produselor din sfera îngrijirii personale la sistemele europene de sănătate, precum și potențialul acesteia, AESGP a inițiat un demers amplu de cercetare: studiul Îngrijirea personală în Europa: impactul economic și social asupra indivizilor și societății.

Obiectivele studiului realizat la nivel european de AESGP

Proiectul investighează valoarea economică și socială a măsurilor de îngrijire personală în 30 de țări europene (UE27, Norvegia, Elveția și Regatul Unit) urmărind patru obiective:

  • să cuantifice beneficiile actuale și potențialul îngrijirii personale pentru sistemele de sănătate și indivizi;
  • să cuantifice valoarea economică și socială a îngrijirii personale în eventualitatea în care mai multe medicamente OTC ar fi disponibile;
  • să identifice un model de clasificare a țărilor europene în ceea ce privește accesul și adoptarea practicilor de îngrijire personală;
  • să elaboreze un set de recomandări de politici de sănătate adresate factorilor de decizie naționali și europeni pentru o dezvoltare rezonabilă din punct de vedere economic și acceptabilă clinic a segmentului de self-care.

Deși studiul urmează să fie publicat de abia în 2022, AESGP a publicat o sinteză a principalelor descoperiri. Potrivit studiului, resursele deblocate printr-o politică adecvată de îngrijire personală pot juca un rol semnificativ în construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente în Europa.

Îngrijirea personală este deja o sursă de beneficii economice și sociale substanțiale în Europa

Disponibilitatea produselor din sfera self-care – în special datorită trecerii de la statutul de prescripție medicală (Rx) la statutul de fără prescripție medicală (OTC), împreună cu interesul crescut pentru practicile de îngrijire personală, aduc beneficii substanțiale atât pentru profesioniștii din domeniul sănătății, cât și pentru indivizi:

  • În Europa, 1,2 miliarde de probleme minore de sănătate sunt autogestionate în fiecare an cu ajutorul produselor de îngrijire personală. Astfel, sistemele de sănătate și economiile naționale economisesc 34 de miliarde EUR pe an, care altfel ar fi fost cheltuite pentru programări la medic nu neapărat necesare, pentru cheltuieli medicale și pentru timpul lipsit de la muncă.
    • 23,3 miliarde euro/an pentru servicii și produse medicale;
    • 10,41 miliarde euro/an în ore lucrate (inclusiv cheltuielile datorate timpului salvat din vizitele la medic pentru afecțiuni minore și reducerea lipsei de productivitate asociată concediului medical).
  • Îngrijirea personală reduce, de asemenea, povara asupra sistemelor de sănătate, permițând medicilor să se concentreze asupra cazurilor mai complexe și mai grave. Studiul sugerează că, dacă opțiunile de îngrijire personală nu ar fi disponibile, am avea nevoie de încă 120.000 de medici de familie în Europa chiar acum. Alternativ, fiecare medic ar trebui să lucreze mai mult cu 2,4 ore în fiecare zi.

Promovarea îngrijirii personale poate duce la câștiguri viitoare semnificative pentru eficiența sistemelor de sănătate

Ponderea afecțiunilor minore care sunt în prezent autogestionate cu produse ce se eliberează fără prescripție medicală variază foarte mult în Europa. Dacă ar fi disponibile mai multe astfel de produse s-ar putea trata și afecțiuni minore pentru care nu există în prezent produse de self-care, dar s-ar putea reduce și vizitele la medic care nu sunt necesare (pentru probleme minore de sănătate, ce pot fi gestionate cu ușurință acasă):

  • Studiul constată, de asemenea, că, dacă ar fi disponibile mai multe produse de îngrijire personală pentru afecțiuni minore, cum este deja cazul în unele țări europene, s-ar realiza economii suplimentare de aproximativ 17,6 de miliarde EUR în fiecare an.
  • În plus, încă 58.000 de medici ar putea fi eliberați pentru a se ocupa de pacienți cu afecțiuni mai complexe sau severe.
  • Fiecare medic de familie din Europa ar câștiga 1 oră în plus în fiecare zi, timp în care ar putea să consulte pacienți cu afecțiuni mai grave.

„Rezultatele studiului AESGP vin să ateste importanța îngrijirii personale și reprezintă un argument solid în dezvoltarea unor politici publice care să sprijine promovarea îngrijirii personale, atât la nivel european, cât și național. Beneficiile sunt multiple pentru toate părțile implicate iar contextul actual nu face altceva decât să ne demonstreze limitele pe care sistemele de sănătate le au și faptul că gestionarea propriei stări de sănătate devine un element necesar pentru bunăstarea indivizilor,” declară Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

Stimularea îngrijirii personale prin politici publice dedicate

Pe lângă aceste rezultate, studiul dezvăluie că anumite măsuri sau stimulente concrete au un efect pozitiv în ceea ce privește stimularea îngrijirii personale. Aceasta înseamnă că promovarea îngrijirii personale este posibilă, are sens și ar trebui să fie luată în considerare în mod oficial, prin dezvoltarea de politici publice dedicate.

Deși există diferențe între țările europene în ceea ce privește factorii care determină adoptarea practicilor pentru îngrijire personală, este evident că există un interes crescut pentru self-care:

  • Acces limitat la sistemul public de sănătate (România, Bulgaria);
  • Nivel ridicat de acceptare și apreciere a farmaciilor comunitare (Germania, Belgia);
  • Politici publice dedicate  – în țările cu o rată mare de adoptare a practicilor de îngrijire personală (Finlanda, Marea Britanie, Polonia).

Studiul concluzionează că rolul fiecărui stakeholder poate fi consolidat prin abordări individuale și sistemice personalizate, fiind nevoie de angajament la nivel politic, implicare din partea profesioniștilor în domeniul sănătății, educarea și responsabilizarea publicului:

  • Politicile publice la nivel național sunt esențiale pentru a furniza un cadru european integrativ pentru segmentul de self-care (în Marea Britanie, Finlanda, Irlanda și Elveția există linii directoare agreate și legislație dedicată);
  • Medicii joacă un rol important în promovarea îngrijirii personale (spre exemplu, în Germania, medicul oferă recomandări scrise pacienților cu privire la produse ce se eliberează fără rețetă, iar în Anglia este sprijinită colaborarea dintre medici și farmaciști în zona de self-care – medicii de familie au opțiunea de a trimite pacienții la farmacie pentru o consultație în cazul unei afecțiuni minore);
  • În plus, deosebit de promițătoare sunt și sprijinirea îmbunătățirii educației pentru sănătate și a educației profesionale în rândul publicului și al profesioniștilor din domeniul sănătății – abordările publice cu privire la automedicația responsabilă sau sursele și instrumentele dedicate de informare cu privire la sănătate sporesc gradul de conștientizare a consumatorilor.

„În anumite situații, poate fi mai simplu și mai eficient ca un individ să își gestioneze singur o afecțiune minoră , în timp ce, în alte situații, este indicat ca acesta să se adreseze medicului. Prin urmare, o politică de sănătate echilibrată trebuie să urmărească promovarea unei decizii informate și responsabile a individului, fie în favoarea consultului medical și a unui tratament prescris de către un medic (dacă este necesar) sau în favoarea îngrijirii personale (dacă este suficientă). Îngrijirea personală responsabilă, susținută de o politică publică eficientă, poate genera beneficii pentru toți actorii implicați și poate aduce economii semnificative la bugetul sistemelor de sănătate,” adaugă Diana Mereu.