Automedicația în Europa: economie de 36 de miliarde EUR pentru sistemele de sănătate și economiile naționale

Stimularea segmentului de îngrijire personală cu ajutorul produselor care se eliberează fără prescripție medicală ar putea:

• genera economii suplimentare de aproximativ 18 de miliarde EUR în fiecare an
• elibera 58.000 de medici pentru a se ocupa de pacienți cu afecțiuni mai complexe sau severe

În fiecare an, în Europa, aproximativ 1,2 miliarde de cazuri de afecțiuni minore sunt autogestionate prin utilizarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală. Aceasta economisește peste 36 miliarde de euro care altfel ar fi suportate de pacienți, de sistemele de sănătate și de economiile naționale. În plus, extinderea autoîngrijirii pentru afecțiunile minore ar putea economisi încă 18 miliarde de euro pe an. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de AESGP asupra valorii economice și sociale a îngrijirii personale și automedicației în Europa, publicat în revista științifică Thieme.

Valorificarea beneficiilor îngrijirii personale și automedicației responsabile

Potrivit studiului menționat, îngrijirea personală, sau autoîngrijirea, și automedicația sunt forme larg acceptate și practicate de îngrijire primară în Europa. Între 51% și 94,9% dintre europeni sunt dispuși să practice autoîngrijirea deoarece aceasta le permite o mai mare implicare în procesul de tratament și acces mai rapid la opțiuni de tratament pentru afecțiuni minore, precum și evitarea timpilor lungi de așteptare pentru vizitele la medicul de familie[1]. Pentru sistemele de sănătate și economiile naționale, aceasta înseamnă că există un potențial și mai mare de a valorifica beneficiile autoîngrijirii și că este necesară o nouă evidență cantitativă privind valoarea automedicației în Europa.

În ultimii ani, s-au desfășurat diferite studii despre îngrijirea personală, cu un accent specific pe cuantificarea automedicației, la nivel național în Grecia[2], Spania[3], Italia[4] și Germania[5], precum și un studiu care se concentrează pe șapte țări europene[6]. Aceste studii au demonstrat că pot fi obținute diferite efecte pozitive pentru sistemele naționale de sănătate dacă o proporție din medicamentele eliberate doar pe bază de rețetă sau vizitele nejustificate la medicul de familie ar fi înlocuite cu o automedicație responsabilă.

Valoarea automedicației în Europa

Sistemele europene de sănătate se confruntă cu provocări serioase care pot fi explicate prin deficitul de resurse și prin presiunea crescândă a schimbărilor demografice și a progresului științific. Fragilitatea sistemelor de sănătate este în continuare afectată de presiuni suplimentare, de exemplu, de schimbările climatice, pandemii și conflictele geopolitice.

Utilizarea produselor fără prescripție medicală pentru tratarea sau gestionarea simptomelor afecțiunilor comune (de exemplu, alergii, dureri cronice, migrene, simptome gastrointestinale sau simptome de răceală) generează economii de costuri și contribuie la îmbunătățirea productivității[7], având o valoare considerabilă pentru pacienți, angajatori și bugetele sistemelor de sănătate. Există, de asemenea, dovezi că această valoare poate fi sporită. Studiul „Îngrijirea personală în Europa: Impactul economic și social asupra indivizilor și societății”, desfășurat la inițiativa AESGP,  oferă o imagine actualizată a valorii economice și sociale a îngrijirii personale și automedicației în Europa.

Studiul identifică contribuția actuală a îngrijirii personale la sistemele de sănătate, economiile, și bunăstarea indivizilor din 30 de țări europene (UE27, Norvegia, Elveția și Regatul Unit) și ia în considerare potențialul său, în condițiile sprijinirii și stimulării acestui segment.

Economii de costuri

Studiul confirmă faptul că îngrijirea personală deja aduce beneficii semnificative, permițând oamenilor să trateze afecțiuni minore independent, într-un mod mai puțin consumator de timp și mai puțin costisitor. De asemenea, arată că prin aplicarea extinsă a practicilor de îngrijire personală pentru afecțiuni minore, economiile totale ar putea ajunge la peste 54 miliarde de euro anual pentru sistemele europene de sănătate.

Eficiență mai mare

În eventualitatea reducerii numărului de consultații la medicul de familie, medicii generaliști ar avea mai mult timp pentru cazuri medicale mai complexe. Dacă opțiunile de îngrijire personală nu ar fi disponibile, am avea nevoie de încă 120.000 de medici de familie în Europa. Sau fiecare medic de familie ar trebui să lucreze cu 2,4 ore în plus în fiecare zi, în absența opțiunii automedicației.

În plus, pacienții care practică o automedicație responsabilă în loc să viziteze un medic de familie pentru afecțiuni minore, economisesc în medie 106 minute, care sunt asociate deplasării, așteptării și tratamentului.

Statistic vorbind, fiecare euro cheltuit de consumatorii europeni pentru automedicație se traduce într-o economisire netă echivalentă cu 6,70 EUR din resursele economice altfel necesare pentru sistemele de sănătate și economiile naționale. Aceasta constă în economii de 4,60 EUR pentru sistemele de sănătate și 2,10 EUR pentru economiile naționale. În ceea ce privește un singur caz, automedicația aduce o economie de 14,14 EUR, în medie,  pentru economia națională și 1,5 ore din timpul pacienților. În timp ce pacienții câștigă timp, economisesc suplimentar 2,18 EUR în fiecare caz de îngrijire personală, comparativ cu o vizită la medic.

Automedicația în România

Studiul constată că, în multe cazuri, condițiile socioeconomice sau politicile publice aplicabile, precum și condițiile socio-culturale existente pot avea o influență decisivă asupra adoptării practicilor de îngrijire personală: un acces limitat al populației la sistemul public de sănătate (cum este cazul României sau al Bulgariei, Estoniei, Letoniei), nivelul ridicat de încredere și utilizare a serviciilor oferite de farmaciile comunitare (Belgia, Danemarca), existența unor politici publice dedicate (Finlanda, Marea Britanie, Polonia).

Potrivit datelor citate de studiul AESGP, în România exista 62 medici de familie și 44,4 farmacii pentru fiecare 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, distribuția acestor servicii este inegală pe teritoriul țării, cu o pondere mai ridicată în zonele urbane.

44 milioane de afecțiuni minore sunt autogestionate în fiecare an, ceea ce generează economii de peste 708 milioane de euro pentru sistemul de sănătate și economia națională.

Timpul total petrecut de un pacient pentru o vizită la medicul de familie este de aproximativ 83,1 minute, din care 40 de minute reprezintă timpul necesar pentru drumul până la cabinet, în timp ce acesta are de așteptat 26,5 minute pentru o consultație care durează, în medie, 16,6 minute. Pentru o vizită la farmacie, acesta are nevoie de aproximativ 16,5 minute.

Costul pentru o consultație medicală în cazul unei afecțiuni minore se ridică la 18,82 de euro, în medie (cost cumulat pentru servicii medicale, costul pentru timpul pierdut de la muncă, costul pentru tratament). Pentru același caz, gestionarea cu ajutorul automedicației presupune un cost de 2,70 de euro, deci o economie de 16,2 euro.

Potențialul extinderii beneficiilor pentru indivizi, sistemele de sănătate și economiile naționale

Potențialul de extindere a beneficiilor îngrijirii personale poate fi identificat în două direcții: 1) facilitarea accesului pentru mai multe persoane la practici de îngrijire personală și automedicație responsabilă sau 2) creșterea accesului prin introducerea de noi produse ce se eliberează fără presripție medicală (produse inovatoare sau produse reclasificate ca OTC).

Potrivit studiului AESGP, potențialul neexploatat al automedicației este de aproximativ 10% până la 25% din numărul actual de vizite la medicul de familie în țările analizate. Economiile în costurile directe și indirecte deja realizate în prezent reprezintă un total de 36,72 miliarde de euro.

În plus, economii potențiale suplimentare de 12,53 miliarde de euro în costuri directe (costuri totale ale medicamentelor și costuri asociate actului medical) și 5,07 miliarde de euro în costuri indirecte (absența de la locul de muncă pentru tratament sau concediu medical) pot fi realizate în mod realist prin adoptarea automedicației responsabile. Acestea ar reprezenta încă 48%, ce s-ar adăuga la procentele deja menționate.

„În fața unor vremuri fără precedent care necesită adaptarea sistemelor de sănătate, promovarea automedicației responsabile, ca practică larg recunoscută de îngrijire personală, asigură utilizarea eficientă și durabilă a resurselor sistemului de sănătate și garantează că oamenii au acces deplin și fiabil la îngrijire medicală, simțindu-se în același timp responsabili să aibă grijă de ei înșiși ori de câte ori este posibil. Prin urmare, scopul politicilor de sănătate ar trebui să fie promovarea deciziei corecte luate de individ în favoarea tratamentului de către medicul de familie (dacă este necesar) sau în favoarea automedicației responsabile (dacă aceasta este suficientă). Aceste noi dovezi ar trebui utilizate pentru a sprijini elaborarea recomandărilor de politici publice în domeniul sănătății, atât la nivel european, cât și pe plan național”, declară Diana Mereu, Director Executiv RASCI.

---

[1] Banks I. Self-Care of Minor Ailments: A Survey of Consumer and Healthcare Professional Beliefs and Behavior. Self-Care 2010

[2] Milonas C, Milonas A, Kouvelas D et al. The Economic Health Value from Rx to OTC Switch in Greece. Value in Health 2012

[3] Pellise L, Serra M. The economic impact of a hypothetical Rx-to-OTC switch in Spain. Value in Health 2015

[4] Otto MH, Pillarella C, Jommi C. The Economic Impact of a Switch From Prescription-Only to Non-prescription Drugs in Italy. Front Pharmacol 2018

[5] May U, Bauer C. Pharmacy-based self-care of minor ailments – a health economic analysis focused on the German healthcare system. Self-Care Journal 2018

[6] Association of the European Self-Care Industry. The Economic and Public Health Value of Self-Medication. Brussels: AESGP; 2004

[7] Noone J, Blanchette C. The value of self-medication: summary of existing evidence. Journal of Medical Economics 2018