Skip to content
Str. David Praporgescu, Nr. 1-5 0721 817 174 Trimite Mail

Angajamentul în prevenirea bolilor: perspective globale și recomandări strategice

Într-o eră definită de interconectivitate fără precedent, prevenirea bolilor a devenit o prioritate universală, depășind granițele geografice și demografice. Raportul „Better Health” din 2023 realizat de compania de consultanță Simon-Kucher, explorează angajamentul global în prevenirea bolilor, punând în lumină factorii care îl modelează și oferind o direcție strategică către un viitor rezilient.

Studiul a implicat 2.806 respondenți din țări precum Brazilia, Franța, Germania, Italia, Coreea de Sud, Regatul Unit și Statele Unite, acoperind un spectru larg de vârste, venituri și stări de sănătate. Acest amestec divers de demografii oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra stării actuale a angajamentului în prevenirea bolilor.

Constatarea principală a studiului subliniază că peste 70% dintre respondenți consideră prevenirea bolilor o prioritate pentru bunăstarea lor, indicând o perspectivă colectivă comună. Interesant este că angajamentul actual în prevenirea bolilor este ridicat, cu majoritatea populației implicată activ, nu numai pentru a preveni diferite boli, dar și pentru a-și îmbunătăți condiția fizică și a-și prelungi viața.

Un aspect notabil este diferența în nivelul de angajament între diverse grupuri de venituri, cu persoanele cu venituri mai mari atribuind o importanță mai mare prevenției bolilor. De asemenea, conform studiului, grupurile mai tinere sunt mai deschise să se angajeze în prevenție, indicând o receptivitate mai mare la educația privind sănătatea și îngrijirea personală.

Studiul evidențiază o preferință pentru folosirea ajutoarelor digitale și non-digitale în prevenirea bolilor, cu o tendință crescută a utilizării aplicațiilor mobile și a ceasurilor inteligente . Comunicarea eficientă pare a fi cheia pentru a asigura conștientizarea acestor ajutoare, în special printre respondenții mai în vârstă.

Bariere și soluții

În ciuda angajamentului ridicat, există bariere semnificative care împiedică participarea mai largă, inclusiv lipsa resurselor financiare, lipsa timpului și lipsa motivației.

  1. Resurse financiare limitate: Una dintre cele mai pronunțate bariere este lipsa resurselor financiare. Respondenții cu venituri mai mici consideră adesea costurile asociate cu prevenirea bolilor ca fiind prohibitive, ceea ce limitează accesul lor la programe și servicii de sănătate esențiale.
  2. Lipsa timpului: Mulți respondenți indică lipsa de timp ca un obstacol major în angajamentul lor pentru prevenirea bolilor. Aceasta este o problemă în special pentru grupurile de vârstă mijlocie și persoanele care lucrează, care pot găsi dificil să își echilibreze angajamentele profesionale și personale cu nevoile de sănătate.
  3. Lipsa motivației: Motivația joacă un rol crucial în menținerea unui stil de viață sănătos și în angajamentul pe termen lung pentru prevenirea bolilor. Fără motivația adecvată, individul poate să nu simtă necesitatea de a investi timp și resurse în prevenirea bolilor.
  4. Stigmatizarea bolilor mintale: În domeniul prevenției bolilor mintale, stigmatizarea continuă să fie o barieră semnificativă. Aceasta poate descuraja oamenii să caute ajutor sau să participe la programe de prevenire, contribuind la o prevalență mai mică a angajamentului în acest domeniu.

Raportul sugerează că personalizarea ofertelor în funcție de grupurile de vârstă, incorporarea tehnologiei în mod inteligent și conturarea considerațiilor specifice de gen în sănătate pot spori eficacitatea și relevanța inițiativelor de sănătate:

  • Dezvoltarea de modele de monetizare adaptate: Propunerea de noi modele de monetizare care să fie adaptate fiecărui produs sau serviciu ar putea transforma percepția cheltuielilor într-o oportunitate pentru un angajament mai larg.
  • Îmbunătățirea accesului la informații: Creșterea conștientizării și accesibilității la informații legate de prevenirea bolilor prin campanii de informare și educare poate ajuta la depășirea barierei lipsei de cunoștințe și a stigmatului.
  • Colaborarea cu specialiștii: Încurajarea colaborării între pacienți și specialiști (medici, farmaciști, etc.) poate oferi suport personalizat și ghidare, sporind astfel adopția și eficacitatea inițiativelor de prevenție.
  • Adaptarea ofertelor la nevoile specifice ale diversele grupuri demografice: Personalizarea inițiativelor de prevenție a bolilor pentru a se alinia cu nevoile și preferințele specifice ale diferitelor grupuri de vârstă, genuri și niveluri de venit poate îmbunătăți semnificativ rata de angajament.
  • Promovarea sănătății mintale și adresarea stigmatului: Eforturile de a promova sănătatea mintală și de a combate stigmatizarea asociată cu bolile mintale sunt esențiale pentru a încuraja un angajament mai larg în acest domeniu, în special printre tineri.

Prin abordarea acestor bariere și implementarea recomandărilor strategice, raportul „Better Health” arată că se poate crea un cadru mai favorabil pentru un angajament mai larg și mai eficient în prevenirea bolilor, conducând la o societate mai sănătoasă și mai informată.