skip to Main Content
Str. David Praporgescu, Nr. 1-5 0721 817 174 Trimite Mail

Valoarea și impactul îngrijirii personale la nivel global

Schimbările demografice, progresele medicale, provocările în plan epidemiologic și instabilitatea politică sunt câțiva dintre factorii majori care exercită o presiune considerabilă asupra sistemelor de sănătate. Pandemia COVID-19 a evidențiat multiplele limitări ale sistemelor naționale de asistență medicală, subliniind nevoia de a menține serviciile de sănătate esențiale pentru indivizi prin forme alternative de îngrijire, cum este îngrijirea personală. Totodată, aceasta a subliniat nu doar importanța îngrijirii personale în menținerea stării de sănătate a indivizilor ci și nevoia de educație pentru sănătate în vederea promovării prevenției și a însușirii unor comportamente sănătoase.

Valoarea socială și economică globală a îngrijirii personale – privire de ansamblu

Global Self-Care Federation a lansat recent studiul său Global Social and Economic Value of Self-Care, care demonstrează că practicile actuale de îngrijire personală generează economii de cost semnificative și contribuie la îmbunătățirea calității vieții:

  • economii de aproape 120 de miliarde de dolari în fiecare an pentru sistemele globale de sănătate și, prin urmare, economiile naționale;
  • economii de 40,8 miliarde de zile productive atât pentru practicienii din domeniul sănătății, cât și pentru persoane fizice, ceea ce se traduce într-o medie de 11,83 de zile de muncă de persoană pe an, ce corespunde unei valori de 1.879 de miliarde de dolari în costuri asociate nivelului de trai;
  • câștig de 22 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de calitatea vieții (QALY), măsurarea standard pentru valoarea rezultatelor în materie de sănătate.

Practici diferite de îngrijire personală

Acesta este primul proiect de cercetare globală care analizează valoarea și impactul îngrijirii personale la nivel mondial, în 155 de țări. Mai mult, acesta este, totodată, primul studiu care include date și din țările cu venituri mici și medii, oferind o perspectivă globală unică.

Studiul evaluează valoarea îngrijirii personale ca economii în costuri monetare, economii de timp atât pentru indivizi, cât și pentru profesioniştii din domeniul sănătății, precum și câștiguri raportate la nivelul de trai, productivitate și calitatea vieții. Nivelul de semnificație al acestor categorii de valori pentru îngrijirea personală variază în plan global în funcție de regiune, din cauza diferențelor dintre standardele economice, infrastructura de asistență medicală și nevoile indivizilor. Aceste diferențe contribuie, de asemenea, la variații în practica îngrijirii personale, ducând la apariția a două concepte principale de îngrijire personală care pot fi identificate în întreaga lume:

  • „îngrijirea personală ca primă opțiune de tratament” („first treatment option – FT) care se referă la practicarea îngrijirii personale în locul consultării unui medic primar
  • „îngrijirea personală ca singura opțiune de tratament” („only treatment option” – OT) care se referă la practica îngrijirii personale în locul lipsei oricărei alte acțiuni în materie de sănătate

Studiul clasifică cele 155 de țări în trei categorii diferite, din nevoia de a de a grupa țările în funcție de parametri relevanți care reflectă accesibilitatea asistenței medicale. Efectele îngrijirii personale în țările din grupul A se bazează în primul rând pe FT, în timp ce în țările din grupul C  acestea se bazează în primul rând pe OT. Țările din grupa B sunt caracterizate prin practici de îngrijire personală generate pe baza unui amestec al celor două tipuri.

Economii consistente de bani și timp datorită îngrijirii personale

La nivel global, activitățile actuale de îngrijire personală generează economii monetare substanțiale, precum și economii la nivelul forței de muncă din domeniul sănătății, în valoare totală de aproximativ 119 miliarde USD, potrivit studiului desfășurat de Global Self-Care Federation și publicat în 2022.

Altfel, aceste resurse ar fi fost cheltuite pe vizite evitabile la medic și medicamente pe bază de prescripție medicală pentru afecțiuni care se pot trata fără intervenție medicală și care ar putea fi gestionate alternativ cu produse OTC. Cel mai important, îngrijirea personală ușurează povara furnizorilor de asistență medicală prin economisirea timpului medicilor, ceea ce reprezintă în prezent 1,8 miliarde de ore, ce pot fi astfel redirecționate pentru a se ocupa de afecțiuni mai severe. Mai mult, îngrijirea personală  permite indivizilor să-și continue activitățile de zi cu zi, cum ar fi mersul la muncă, economisind aproximativ 11 miliarde de ore în întreaga lume. Acest timp economisit ar fi cheltuit altfel inutil cu așteptarea, drumul până și de la medic și consultații în asistența medicală primară sau în secțiile de urgență.

În plus, analiza valorii actuale a îngrijirii personale evidențiază câștiguri în productivitatea generală, bunăstarea și calitatea vieții oamenilor. Se obțin aproximativ 40,8 miliarde de zile productive, ceea ce corespunde unei valori de 1.879 de miliarde de dolari în costuri asociate nivelului de trai. Aceste efecte se bazează pe reducerea duratei simptomelor și a severității afecțiunilor minore, ce pot fi gestionate cu ajutorul automedicației responsabile, ceea ce duce la creșterea productivității în rândul populației globale.

Calitatea vieții este, de asemenea, îmbunătățită și poate fi măsurată în termeni de ani de viață ajustați în funcție de calitate (QALY), care este un instrument recunoscut la nivel mondial de măsurare a valorii rezultatelor în sănătate[1] [2]. Datorită, de exemplu, reducerii suferințelor generate de afecțiuni minore și îmbunătățirii stării de sănătate identificate în acest studiu, se estimează un câștig de aproximativ 22 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de calitatea vieții (QALY), la nivel global.

Impactul viitor al îngrijirii personale

Impactul viitor al îngrijirii personale este influențat de schimbările economice (de exemplu, creșterea veniturilor) și demografice (de exemplu, îmbătrânirea populației și creșterea sau declinul populației). În plus, adoptarea unor politici publice în materie de îngrijire personală joacă un rol semnificativ în deblocarea potențialului viitor al acesteia. Pentru a le maximiza beneficiile, acestea ar trebui adaptate la nevoile populațiilor la nivel regional și național, precum și la diferitele structuri politice și de sănătate.

Cu cât utilizarea OTC crește mai mult, cu atât beneficiile individuale și societale care pot fi realizate prin îngrijire personală sunt mai mari. O schimbare a statutului a 5% din toate medicamentele cu prescriere la OTC ar putea economisi aproximativ 18,1 miliarde de dolari în Europa atât pentru sistemele naționale de sănătate, cât și pentru economiile respective.

Economiile monetare la nivelul anului 2030 (pe baza unei prognoze a evoluției pieței OTC, a creșterii economice și a nivelului de trai) ar putea ajunge la 178,8 miliarde USD pe an, față de 119 miliarde de la momentul actual. Îngrijirea personală are, de asemenea, potențialul de a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, cu economii de 39 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de calitatea vieții (QALY), sau să stimuleze productivitatea, ducând la un câștig de 72 de milioane de zile productive.

Concluzii

Îngrijirea personală nu este încă percepută ca un pilon esențial al unui sistem de sănătate omogen. Există o lipsă de politici publice specifice care să ofere stimulente la nivel individual și colectiv pentru a promova îngrijirea personală ca un substitut pentru vizitele la medic, acolo unde este cazul.

Rezultatele cercetării Global Self Care Federation indică faptul că, în special pentru țările cu niveluri de venit mai scăzute și cu acces mai redus la servicii de asistență medicală, îngrijirea personală trebuie privită ca o prioritate mult mai mare. O serie de politici publice de îngrijire personală adecvate la contextul regional și local poate extinde în mod semnificativ beneficiile asociate cu aceste practici pentru indivizi și societate. Acest lucru se aplică factorilor de decizie în domeniul sănătății la nivel național, regional și global. Desconsiderarea efectelor pozitive suplimentare ale îngrijirii personale din perspectiva politicilor publice ar avea ca rezultat renunțarea la potențiale progrese în eficiența și calitatea asistenței medicale.

În cele din urmă, câștigurile în bunăstarea și calitatea vieții pentru indivizi, în special în țările cu venituri mici, ar putea fi realizate prin politici de îngrijire personală.

Rezultatele acestui studiu demonstrează clar că îngrijirea personală oferă beneficii atât sociale, cât și economice la scară globală, indiferent de sistemul de sănătate și statutul demografic al diferitelor țări. Există și un potențial mare pentru ca beneficii sporite să fie livrate indivizilor și sistemelor de sănătate printr-o asimilare crescută a îngrijirii personale.

Recomandări

Pe baza rezultatelor studiului Global Social and Economic Value of Self-Care, Global Self-Care Federation emite următoarele recomandări:

  • Sunt necesare politici publice și reglementări coerente în domeniul sănătății care să susțină îngrijirea personală;
  • Sunt necesare responsabilitatea și acțiunea colectivă din partea tuturor părților interesate pentru a se asigura că îngrijirea personală este un factor cheie în accelerarea furnizării Accesului Universal la Serviciile de Sănătate;
  • Educația în domeniul sănătății trebuie să fie recunoscută ca un catalizator fundamental al schimbării, asigurându-se că indivizii înțeleg și acționează în baza unor informații despre sănătate verificate pentru a-și gestiona singuri propria sănătate;
  • Îngrijirea de sine trebuie să fie înțeleasă ca un concept cu mai multe fațete și dimensiuni, care include o varietate de practici legate de sănătate. Trebuie să existe o mai mare recunoaștere a acestor elemente și a beneficiilor îngrijirii personale din partea tuturor stakeholderilor cheie.

[1] Dineen-Griffin S, Vargas C, Williams KA, Benrimoj SI, Garcia-Cardenas V. Cost utility of a pharmacist-led minor ailment service compared with usual pharmacist care. Cost Eff Resour Alloc. 2020 Dec;18(1):24.

[2] Whitehead SJ, Ali S. Health outcomes in economic evaluation: the QALY and utilities. Br Med Bull. 2010 Dec 1;96(1):5–21